Ziua mondială fără tutun este marcată anual la data de 31 mai, la iniţiativa Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS). Această zi a fost instituită printr-o Rezoluţie adoptată de OMS în 1987, urmând a fi marcată la 7 aprilie 1988, dată la care se împlineau 40 de ani de la fondarea OMS, notează site-urile www.who.int şi www.dspb.ro. În 1988, însă, OMS a adoptat o nouă rezoluţie, prin care marcarea acestei zile avea să aibă loc la 31 mai.

Tema campaniei OMS din 2022 este „Tobacco is killing us and our planet” – „Tutunul ne omoară pe noi şi planeta noastră”, potrivit site-ului https://www.who.int/. Impactul nociv al industriei tutunului asupra mediului este vast şi în creştere, adăugând o presiune inutilă pe resursele deja limitate ale planetei noastre şi ecosistemele fragile. Tutunul ucide peste 8 milioane de oameni în fiecare an şi ne distruge mediul înconjurător, dăunând în plus sănătăţii umane, prin cultivare, producţie, distribuţie, consum şi deşeuri post-consum, menţionează site-ul citat.

Din cele peste 8 milioane de decese din fiecare an, mai mult de 7 milioane sunt cauzate de consumul direct de tutun şi aproximativ 1,2 milioane reprezintă cazuri de fumători pasivi, potrivit https://www.who.int. Fumatul este un factor de risc cunoscut pentru multe infecţii respiratorii şi creşte severitatea bolilor respiratorii. Toate formele de consum de tutun sunt dăunătoare, şi nu există un nivel sigur de expunere la acesta. (https://www.who.int).

În 2020, 22,3% din populaţia globală a consumat tutun, 36,7% dintre bărbaţii şi 7,8% dintre femeile din întreaga lume. Peste 80% dintre cei 1,3 miliarde de consumatori de tutun din lume trăiesc în ţări cu venituri mici şi medii, acolo unde povara bolilor legate de tutun şi a morţii este cea mai grea. Consumul de tutun contribuie la sărăcie prin deturnarea cheltuielilor gospodăriei de la nevoile de bază precum hrana şi adăpostul. Costurile economice ale consumului de tutun sunt substanţiale şi includ costuri semnificative de îngrijire a sănătăţii pentru tratarea bolilor cauzate de acesta precum şi capitalul uman pierdut care rezultă din morbiditatea şi mortalitatea cauzate de tutun.

La nivelul aparatului respirator, fumatul este direct implicat în apariţia afecţiunilor respiratorii acute, a bolilor pulmonare cronice şi a cancerului bronhopulmonar, dar nu numai. Dintre bolile pulmonare cauzate de fumat face parte bronhopneumopatia cronică obstructivă (BPOC), care include emfizemul şi bronşita cronică, se amintea într-un comunicat de presă din 31 mai 2021 al Federaţiei Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer. De asemenea, fumatul este la originea majorităţii cazurilor de cancer pulmonar. Riscul fumătorilor de a dezvolta cancer pulmonar este cu 15 – 30% mai mare faţă de nefumători. România depăşeşte media europeană la consumul de tutun de-a lungul vieţii, situându-se la 49,5% consumatori sau foşti consumatori, faţă de 41%, în medie, în populaţia europeană, potrivit aceluiaşi comunicat.

Studiile efectuate în perioada pandemiei COVID-19 au demonstrat că persoanele care fumează au o predispoziţie mai mare decât nefumătorii de a dezvolta simptome mai severe de COVID-19, astfel încât milioane de fumători au luat în considerare renunţarea la fumat, indica un comunicat de presă al Agenţiei Naţionale Antidrog din 18 noiembrie 2021.

La nivel naţional, potrivit rezultatelor unui studiu raportat la populaţia generală (General Population Survey) realizat de Agenţia Naţională Antidrog în anul 2019, după alcool, fumatul ţigaretelor cu tutun înregistrează cel de-al doilea nivel al prevalenţei consumului de droguri în populaţia României. Astfel, un procent de 58,3% dintre cei intervievaţi au fumat cel puţin o dată de-a lungul vieţii, 40,8% dintre aceştia declarând că au fumat şi în ultimele 30 de zile. AGERPRES

 

Sursa foto: who.int