Fondat în 1952, Sistemul global de supraveghere și răspuns la gripă (GISRS), sărbătorește cu sucess 70 de ani de când s-a format ca rețea mondială pentru a proteja oamenii de gripă. Sistemul ia în calcul și alte virusuri respiratorii, inclusiv COVID-19, și se orientează spre noi directive.

Gripa este o problemă majoră de sănătate publică din lume, care afectează toate țările; în fiecare an la nivel global, se estimează că există un miliard de cazuri de gripă sezonieră care provoacă între 3 și 5 milioane de cazuri severe și până la 650.000 de decese cauzate de gripă. Mai mult, apar în mod constant noi virusuri gripale –acestea pot provoca pandemii care duc la perturbări sociale pe scară largă și la milioane de decese.

Virusurile gripei evoluează constant în noi variante și se răspândesc rapid, similar cu SARS-CoV-2, virusul care provoacă COVID-19. GISRS operează la nivel global ca o rețea cu peste 150 de laboratoare în 127 de țări, zone sau teritorii care monitorizează continuu virusurile și bolile gripale.

GISRS – progres de-a lungul timpului

Câteva dintre realizările sistemului, care merită notate și care au reușit să aducă beneficii sunt următoarele:

  • În anul 1952, când sistemul a fost fondat, doar 25 de țări aveau o anumită rețea de supraveghere a gripei și au putut raporta anumite date către OMS. Acum, peste 127 de țări, zone și teritorii trimit date către GISRS.
  • Începând cu ianuarie 2022, GISRS s-a dezvoltat prin includerea a 148 de Centre Naționale de Gripă (NIC), șapte Centre de Colaborare OMS, patru laboratoare esențiale de reglementare și 13 laboratoare de referință H5. Sistemul continuă să crească, iar toate aceste instituții duc la formarea unei operațiuni globale.
  • Între 2014 și 2019, GISRS a testat în medie 3,4 milioane de variante ale virusului, în fiecare an. Aceasta a crescut la 6,7 ​​milioane de teste anual pentru gripă și la 44,2 milioane de teste pentru SARS-CoV-2 în 2020 și 2021.
  • Membrii GISRS împărtășesc aproximativ 20.000 de mostre de virus gripal în fiecare an CC-urilor OMS și actualizează în mod regulat situația gripală săptămânală, pe baza rapoartelor de laborator și de supraveghere a bolii prin sistemele FluNet și FluID, permițând  OMS-ului să distribuie în timp util către țări evaluări și alerte ale riscurilor.
  • Pe baza supravegherii GISRS, OMS a recomandat virusuri specifice pentru includerea în vaccinurile sezoniere anuale din 1973. Din 1998, GISRS a făcut recomandări bianuale pentru compozițiile vaccinurilor gripale sezoniere pentru emisferele nordice și sudice.
  • GISRS funcționează pe tot parcursul anului, ceea ce îi permite să lanseze o alertă la nivel global în cazul apariției unor noi virusuri gripale și a altor virusuri respiratori, care pot afecta sănătatea publică. Și-a demonstrat capacitatea în detectarea și răspunsul rapid la gripa aviară A(H5N1) în 1997 și reapariția sa în 2003, SARS-CoV-1 în 2002 și gripa pandemică A(H1N1) în 2009, în parteneriat cu alte organizații internaționale.
  • Chiar dacă, GISRS a fost creat pentru a aborda gripa, sistemul este o resursă importantă pentru țările care se ocupă de urgențe non-gripale. Pentru pandemia de COVID-19, GISRS a contribuit semnificativ încă de la început. De exemplu, GISAID, un partener pe termen lung al GISRS, a publicat primele date despre secvența SARS-CoV-2 la câteva ore după ce informațiile au devenit disponibile. În multe țări, NIC-urile au devenit cu ușurință centre principale pentru testarea și răspunsul național împotriva COVID-19. În același timp, GISRS a efectuat supraveghere integrată a gripei și SARS-CoV-2 pentru a ghida răspunsul sănătății publice la cele două virusuri și boli asociate.

Rețeaua GISRS din prezent este un tribut adus mai multor generații de oameni de știință din întreaga lume care și-au dedicat cariera supravegherii, pregătirii și răspunsului la gripă. De asemenea, este un tribut adus guvernelor, care de-a lungul timpului au acordat rețelei sprijin politic, financiar și administrativ.

În prezent, OMS dorește extinderea GISRS prin îmbunătățirea rețelei pentru a putea realiza sisteme integrate de supraveghere și răspuns la gripă și la alte virusuri respiratorii cu potențial endemic sau pandemic.

 

Sursă material și foto: www.who.int