Cancerul pulmonar se situează pe primul loc în România în rândul bărbaților, atât ca număr de cazuri nou diagnosticate, cât și ca număr de decese înregistrate, și devine o cauză frecventă de mortalitate prin cancer și în rândul femeilor. Astfel, pentru anul 2020, estimările Centrului Comun de Cercetare al Comisiei Europene prezintă cancerul pulmonar ca fiind cea mai frecventă cauză de deces prin cancer în România, afectând cel mai mult segmentul de vârstă 45-65 de ani și contribuind cu circa un sfert (24,2%) din totalul deceselor prin cancer.  

Ca urmare, Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer (FABC), Societatea Națională de Medicina Familiei (SNMF) și Fundația Renașterea, cu sprijinul MSD România, își unesc forțele de Ziua Mondială de Luptă Împotriva Cancerului pentru a crește gradul de conștientizare privind simptomele cancerului pulmonar în rândul populației la risc și importanța diagnosticului cât mai precoce al bolii.

Cancerul pulmonar este, de obicei, un inamic silențios

Prin inițiativa „Tusea poate scoate cancerul pulmonar de pe silențios” se dorește o mai bună și mai largă conștientizare a simptomelor cancerului pulmonar în rândul populației. Aceasta are ca principal scop îndemnarea persoanelor aflate la risc să-și facă o programare la medicul de familie, mai ales daca au simptome, pentru a fi evaluate adecvat.

Populația aflată la risc de îmbolnăvire este reprezentată de persoanele cu vârsta de peste 45 de ani, fumători, persoanele expuse la  anumiți factori poluanți din mediu, precum azbestul, dar și cei cu un istoric de cancer în familie. În general, bărbații au fost mai predispuși la cancer pulmonar pe seama frecvenței mai mari a obiceiului fumatului în rândul lor, dar răspândirea acestui obicei la femei a diminuat diferențele dintre sexe, iar acum cancerul pulmonar este printre cele mai frecvente tipuri de cancer și în rândul femeilor. Conform estimărilor pe anul 2020, la 2 din 10 pacienți din segmentul de vârstă 45-64 de ani cu diagnostic de cancer este vorba de un cancer pulmonar, iar la cei de peste 64 ani tumorile pulmonare sunt responsabile pentru circa 1,6 din 10 malignități nou-depistate.

Însă, cu cât se acționează mai rapid si diagnosticul se pune mai devreme, cu atât opțiunile de tratament aflate în zilele noastre la îndemâna medicilor specialiști pot da rezultate mai bune, iar șansele de supraviețuire sunt mai mari.

Cancerul pulmonar este de cele mai multe ori un inamic silențios. Frica de diagnostic, îngrijorarea față de costul tratamentului, frica de operație,  stigma și preconcepția că orice cancer pulmonar înseamnă inevitabil moarte rapidă îi determină să amâne prezentarea la medic, astfel încât boala este descoperită de cele mai multe ori într-un stadiu avansat. Peste aceste bariere subiective s-a suprapus și epidemia de COVID-19. Simptomele infecției cu noul coronavirus sunt, până la un punct, extrem de asemănătoare celor de cancer pulmonar, astfel că pacienții au avut un motiv în plus să evite sa meargă la medicul de familie, fiindu-le teamă că vor fi diagnosticați pozitiv la infecția cu acest virus”, afirmă Dr. Dina Mergeani, Președinte Societatea Națională de Medicina Familiei.

Pandemia a condus la perturbări semnificative în accesarea serviciilor medicale de specialitate

„Operațiile amânate sau chiar anulate, imposibilitatea continuării tratamentelor, schimbarea schemelor de tratament sau stresul cauzat de toate acestea, sunt doar câteva dintre modurile în care pandemia de coronavirus a afectat pacienții oncologici, toate cu efecte extrem de grave asupra sănătății lor mentale şi fizice. Este bine cunoscut faptul că un cancer depistat în stadii incipiente are şanse de vindecare de peste 80%, în condiţiile în care există posibilitatea unui screening preventiv. Or, în această perioadă de pandemie COVID-19, accesul la investigații a fost îngreunat. Este foarte important ca în acest context și pentru creșterea ratelor de supraviețuire în afecțiunile oncologice, prevenția și accesul la servicii medicale de diagnostic să devină o prioritate!,” a declarat Mihaela Geoană – Președintele Fundației Renașterea.  

Din păcate, pe lângă partea de diagnosticare, a fost afectată în perioada pandemiei și furnizarea de servicii spitalicești în secțiile de oncologie clinică. Analiza datelor oficiale disponibile privind morbiditatea spitalizată arată faptul că rata internărilor a scăzut dramatic pe măsura instalării pandemiei. Dacă în anul 2019 media cazurilor spitalizate trimestrial în secțiile de oncologie clinică era în jur de 16,7 mii externări pe trimestru, în trimestrele 2 și 3 ale lui 2020 s-a redus dramatic numărul externărilor, cu 49% și respectiv 38% față de media trimestrială din 2019 (8,5 si respectiv 10,2 mii externări). Recuperare parțială a accesului la serviciile spitalicești s-a produs în trimestrul 3 din 2020, însă nu s-a menținut ca atare în ultimul trimestru al anului când s-a înregistrat un volum de externări de circa 9 mii de pacienți.

 “Din păcate, așa cum o  știam deja din sondajele și datele strânse de noi anul trecut de la pacienți, și cum o confirmă acum și datele oficiale, pandemia a avut implicații majore asupra diagnosticului și tratamentului pacienților oncologiciDe aceea, în 2021 solicităm autorităților să facă o prioritate din a asigura acces la diagnosticarea precoce, tratamentul și monitorizarea clinica a bolnavilor de cancer, inclusiv prin adoptarea pe scară mai largă a unor soluții tehnologice care să permită furnizarea unor servicii medicale la distanța (telemedicină, monitorizarea la distanță a unor parametri medicali etc.). În ceea ce privește diagnosticarea cancerului pulmonar, este imperios necesară o intervenție pentru creșterea accesului la bronhoscopii, extrem de limitat în această perioadă”, a declarat Cezar Irimia, Președinte Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer.

În aceste condiții, nu există nicio îndoială că pacienții cu cancer pulmonar sunt o populație extrem de vulnerabilă, atunci când vine vorba de COVID-19. Nu în ultimul rând, merită adăugat cât de importantă este monitorizarea bolii pe care registrele populaționale de cancer o derulează în mai toate țările Europene și rolul lor în cunoașterea epidemiologiei bolii canceroase în general, dar nu numai. Din păcate, registrele naționale de cancer fiind în Romania încă la stadiul de deziderat.