În mod normal, bronșita acută are cauze virale, deși sunt și unele cazuri de bronșite bacteriene. Bronșita cronică este cauzată de multe ori de fumat, de expunere la fum, noxe, praf, gaze toxice. Istoricul familial de bronșită, astm, alergii, reflux gastroesofagian poate crește riscul de a face bronșită.

Simptomele bronșitei includ:

  • tuse frecventă, cu producție de mucus
  • lipsă de energie
  • respirație șuierătoare (poate fi prezentă sau nu)
  • febră (poate fi prezentă sau nu)
  • respirație îngreunată

Răspândirea bronșitei

Bronșita acută poate fi contagioasă, fiind declanșată de o infecție virală sau bacteriană. Este puțin probabil ca bronșita cronică să fie contagioasă, ea fiind provocată de iritații pe termen lung a căilor respiratorii. Tratamentul cu antibiotice oprește contagiozitatea bronșitei acute în circa 24 de ore. Însă în cazul bronșitei virale, antibioticele nu sunt eficiente, iar contagiozitatea poate dura de la câteva zile la o săptămână.

Bronșita cauzată de infecții virale sau bacteriene este răspândită la fel ca răceala, prin germeni care circulă prin aer atunci când persoana infectată tușește sau strănută. Acești germeni pot fi inhalați de persoanele aflate în apropiere, sau transferați de pe mână la gură sau nas prin atingerea de suprafețe pe care se află germeni (clanțe, mese etc).  De aceea spălarea mâinilor este foarte importantă.

Diagnosticarea bronșitei

Pe baza istoricului medical și a examinării fizice se poate pune diagnosticul de bronșită. Medicul poate întreba de răceli recente, de perioada în care ați tușit și dacă tusea a fost productivă sau nu. În plus pot fi comandate teste radiografice ale toracelui, teste pentru virusuri aflate în secrețiile aparatului respirator superior, sau teste de sânge.