Un studiu realizat la Universitatea Flinders din Adelaide, din sudul Australiei, a constatat că prin combinarea medicamentelor antidepresive cu cele antispastice, apneea în somn poate fi redusă cu cel puțin 30%. Apneea în somn implică o oprire repetată a respirației pentru un moment, fapt care-i împiedică pe cei care suferă de această afecțiune să aibă un somn odihnitor. Din cauză că afecțiunea te împiedică să te odihnești suficient, apneea poatea genera mai multe probleme grave de sănătate.

Tratamentele actuale, cum ar fi purtarea unui măști în somn, nu funcționează pentru toată lumea din cauză că poate crea un disconfort.

Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor afirmă că o persoană prezintă un risc mai mare de diabet de tip 2, boli cardiovasculare, obezitate și depresie dacă nu doarme suficient.

Pentru persoanele cu sindromul de apnee în somn obstructiv, odihna pe timpul nopții poate fi dificilă – afecțiunea îi face să se treazească în mod repetat. În prezent nu există tratamente pentru tratarea apneei în somn.

 

Tratamentul existent pentru apneea în somn

Până în prezent, tratamentele pentru apnee în somn cuprind următoarele soluții:

  • Masca – aceasta aplică presiune pe căile respiratorii ale purtătorului pentru a le menține deschise. Este o soluție folosită de multe persoane, dar există și persoane care o consideră inconfortabilă.
  • Intervenție chirurgicală pentru cei cu apnee obstructivă (țesuturile blochează căile respiratorii) – procedura vizează eliminarea țesutului în exces.
  • Dispozitivul de repoziționare mandibulară, un aparat pe care stomatologii îl montează la persoanele cu apnee în somn. Cu toate acestea, astfel de dispozitive pot fi costisitoare, pot provoca dureri de maxilar și dinți și nu funcționează pentru toată lumea.

 

Cercetare a constatat că o combinație a două clase de medicamente deja disponibile – reboxetina și butilbromura – a menținut mușchii activi în timpul somnului, facilitând respirația regulată și constantă.

Medicii prescriu de obicei reboxetina ca antidepresiv, iar bromura de butil este un medicament antispastic. Cercetătorii au recrutat pentru studiu 15 voluntari sănătoși din punct de vedere clinic, diagnosticați cu apnee obstructivă; trei s-au retras înainte de finalizarea procesului.

Pentru monitorizarea participanților în timpul somnului au fost folosite o serie de echipamente. Cercetătorii au primit date de la fiecare participant privind electroencefalograma, electrooculograma, electrocardiograma, dar și saturația oxigenului.

Participanții au purtat măști nazale CPAP, care le-au permis oamenilor de știință să măsoare fluxul de aer, iar o cameră cu infraroșu și un senzor de mișcare au înregistrat pozițiile corpului.

Cercetătorii au observat efectul medicamentelor asupra respirației indivizilor, și anume o reechilibrare benefică a activității mușchilor din jurul gâtului, care a împiedicat inactivitatea căilor respiratorii în timpul somnului.

 ”Am fost încântați, deoarece opțiunile actuale de tratament pentru persoanele cu apnee în somn sunt limitate. Aproape toți cei pe care i-am studiat au înregistrat o îmbunătățire a apneei în somn. Aportul de oxigen s-a îmbunătățit, iar numărul de opriri ale respirației a fost redus cu o treime”, declară prof. Danny Eckert, unul dintre cercetătorii studiului.

”În continuare, vom analiza efectele acestor medicamente, precum și a celor similare pe termen lung. Vom evalua dacă putem profita de beneficiile unui medicament fără a fi nevoie să le folosim pe amândouă. De asemenea, vom testa dacă putem combina aceste tratamente cu alte medicamente existente pentru a vedea dacă putem îmbunătăți eficacitatea lor și mai mult”, concluzionează echipa de cercetători.

 

Articol preluat și tradus de pe MedicalNewsToday.com