Coordonatoarea Centrului Stop Fumat Mureş, medic primar pneumolog Corina Mărginean, susţine că rata de succes în abandonarea fumatului este mai mică în comparaţie cu alte boli, chiar dacă se respectă protocoalele de tratament şi că evidenţele ştiinţifice au demonstrat că fumătorii au dezvoltat forme severe de COVID-19 în comparaţie cu nefumătorii.

„Ziua mondială fără fumat, 31 mai, a fost creată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) în 1987, ca răspuns la criza mondială creată de consumul de tutun. Consumul de tutun cauzează 8 milioane de decese în fiecare an. Evidenţele ştiinţifice demonstrează că fumătorii au dezvoltat forme severe de COVID-19 în comparaţie cu nefumătorii. Sloganul Zilei Mondiale fără fumat 2021 este ‘COMMIT TO QUIT’ (…) Totuşi, chiar dacă se respectă protocoalele de tratament şi chiar dacă se oferă cel mai bun tratament posibil, rata de succes este mai mică în comparaţie cu alte boli. Fumatul este considerat boală de OMS. Nicotina, care este un drog, produce ‘dependenţă’ complexă, care cuprinde dependenţă biologică, dependenţă comportamentală şi socială (dependenţă de gest, reflex, tabiet – ţigara la cafea, de pauză) şi dependenţa cognitivă (totalitatea gândurilor, ideilor despre beneficiile fumatului – plăcere, integrare în grup)”, a arătat dr. Corina Mărginean.

Potrivit doctorului Corina Mărginean, Programul Naţional Stop Fumat, un program al Ministerului Sănătăţii, a luat fiinţă în 2007 şi îşi propune să le ofere persoanelor care fumează acces la un tratament complet, ce îmbină consilierea psihologică de specialitate şi tratament medicamentos pentru a-i ajuta să renunţe la fumat.

„Activitatea specialiştilor din cadrul programului naţional Stop Fumat respectă în totalitate recomandările OMS, aliniindu-se altor programe de acest gen desfăşurate la nivel global (…) OMS relatează că 780 milioane de fumători afirmă că doresc să abandoneze fumatul, dar doar 30% din ei au acces la instrumentele care pot să-i ajute să realizeze abandonarea. Beneficiile renunţării la fumat sunt multiple: la 20 de minute, alura ventriculară şi tensiunea arterială scad. La 12 ore, nivelul de monoxid de carbon din sânge scade la normal. La 12 săptămâni circulaţia sângelui şi funcţia pulmonară se îmbunătăţeşte. La 1-9 luni, tusea şi disfuncţiile de respiraţie se îmbunătăţesc. La 1 an, riscul de boală coronariană scade la jumătate în comparaţie cu al unui fumător. La 5 ani, riscul de accident vascular scade. La 10 ani, riscul de cancer pulmonar scade la jumătate în comparaţie cu al unui fumător, descreşte de asemenea riscul de cancer de gură, gât, esofag, vezică urinară, pancreas. La 15 ani, riscul de boală coronariană este egal cu al unui nefumător”, a arătat dr. Mărginean.

Potrivit coordonatorului Centrului Stop Fumat Mureş, renunţarea la fumat scade şi riscurile legate de fumatul ‘second-hand’ la copii, în special astm şi boli ale urechii.

Dr. Corina Mărginean a arătat că abandonarea fumatului este un proces complex în care este implicat în principal fumătorul, care trebuie susţinut pe tot parcursul acestui proces.

„Sfatul minimal declanşează o încercare de a renunţa la fumat la aproximativ 60% dintre fumătorii care se adresează medicului; durează mai puţin de 3 minute, scopul său fiind de a declanşa o încercare de renunţare la fumat cu ajutor de specialitate. A spune unui fumător să se lase de fumat presupune să-i recomanzi să nu mai fumeze în mod clar, ferm; să-i spui că există tratament care îl poate ajută şi să-l trimiţi la specialist”, a subliniat dr. Corina Mărginean.