”Dacă vorbim despre incidența bolilor pulmonare în România avem o problemă scriptică și una ”real life”. Anchetele naționale sunt puține la număr, iar incidența reală este necunoscută pentru foarte multe boli”, declară Prof. Dr. Florin Mihălțan, Președinte, Secțiune Somnologie, Societatea Română de Pneumologie, într-un interviu acordat platformei Pneumologia.ro.

Excepția este dată de bronhopneumopatia cronică obstructivă, Societatea Română de Pneumologie realizând mai multe studii de incidență pentru această afecțiune:”Singura care a fost ”răsfățată” în astfel de studii ale Societății Române de Pneumologie a fost bronhopneumopatia cronică obstructivă, unde avem o dinamica a prevalenței cu 2 anchete la distanță de 4 ani, care arată că în România avem o valoare de 8,3% pentru această boală cronică. Este o afecțiune care tinde să devină încet-încet o problemă națională, mortalitatea prin BPOC fiind deja în creștere la nivel mondial”.

Un alt studiu de acest fel, este orientat pe tulburările respiratorii în timpul somnului. Presedintele Sectiunii de Somnologie și Ventilație Non-Invazivă din cadrul Societății Române de Pneumologie, declară:”Al doilea studiu, Somnef, ale cărui date urmează să le prelucrăm, este unul internațional, unde avem înregistrate și evidențele noastre. Studiul este calat pe tulburările respiratorii în timpul somnului și are la bază ca instrument de cercetare, chestionarul. Se știe că aici sunt probleme îngrijorătoare – mai ales după cei aproape 2 ani de COVID 19 – cercetările demonstrează că 68% din oameni sunt afectați într-un fel sau altul”.

 

1 din 10 familii raportează existența tulburărilor respiratorii în timpul somnului la copii

”Există și un studiu la copii pe probleme de somnologie, unde 1 din 10 familii raportează existența unor astfel de tulburări”, subliniază Prof. Dr. Florin Mihălțan, specialist în somnologie.

Potrivit Prof. Dr. Florin Mihălțan, în ”real life” sunt foarte multe lucruri îngrijorătoare : ”În primul rând, grija care se acordă acestor afecțiuni respiratorii de către autorități, deoarece ceea ce primează în România este preocuparea pentru afecțiunile cardiovasculare, cu investiții pe măsură. În al doilea rând, există o zonă de îngrijorare legată de factorii de risc prevenibili, precum tabagismul și poluarea unde sunt multe lucruri de făcut la capitolul lege și la educația populației. Nu în ultimul rând, raportarea oficială a bolilor este importantă pentru a avea o imagine completă a morbidității și mortalității, care este viciată de criteriile promovate în clinici, de modul de indexare a acestora, de modul de decontare”.

 

”Pentru pneumolog, la momentul actual, cea mai mare provocare rămâne pandemia de COVID-19”

Prof. Dr. Florin Mihălțan, afirmă faptul că pandemia de COVID-19 rămâne cea mai mare provocare pentru medicii pneumologi, din două puncte de vedere:” Pe de o parte lumea pneumologică a fost luată prin surprindere de acest virus cu multe necunoscute, colegii trebuind  să învețe să diagnosticheze și să trateze o nouă boală, dar și consecințele acesteia. A doua provocare rămâne categoria de boli cronice non COVID-19 care ”a fugit” de spital și care diagnosticate târziu au fost de multe ori doar de paliație. Aici intră abundența cancerelor pulmonare  de stadiul IV, insuficiențele respiratorii acutizate, temporizate și tuberculozele pulmonare cu extensie masivă prin lipsă de diagnostic la timp. Să nu uităm și accesul redus la îngrijiri și monitorizare la domiciliu, absența rețelelor de supraveghere în sistem integrat a bolnavilor acasă și mai ales adaptarea pneumologilor la o telemedicină, care încă nu prezintă un statut bine conturat”.

 

Importanța noilor tehnologii și tratamentele inovatoare în încetinirea bolilor de plămâni

”Noile tehnologii sunt orientate pe diagnosticul precoce al unor boli invalidante precum cancerul, unde suntem în căutarea testului de screening miraculos și facil, pentru a reuși să identificăm această maladie cât mai repede. O altă direcție o reprezintă perfecționarea tehnicilor de imagistică și a celor de bronhologie non-invazive sau minim invazive. Pe zona de terapie sunt extrem de importante medicațiile noi descoperite pentru boli rare, multitudinea de terapii imunologice, care proliferează nu doar în zona neoplaziilor, dar și pe partea de boli autoimune, precum vasculite cu determinări pulmonare. Telemedicina a progresat foarte mult, de asemenea, a căpătat un avânt important în noul context epidemiologic, iar noile “gadgeturi” pot schimba intervențiile acasă, pe zona de diagnostic și terapie pentru acești bolnavi”, susține medicul specialist.

 

Este important un sistem de supraveghere la domiciliu și o bună colaborare între medicul specialist și medicul de familie

Prof. Dr. Florin Mihălțan, a explicat:”Pentru pacienții români cu afecțiuni respiratorii, calitatea vieții depinde de momentul externării din spital și devine corectabilă odată cu preluarea sa la domiciliu. Aici sunt rupturi serioase, deoarece cei cu venituri mici, cu imposibilitatea din motive pecuniare de a-și procura medicația, adesea întrerup aceste linii terapeutice și revin în spital”.

Echipa formată din medic, asistent și tehnician ar trebui să aibă o misiune clară în supravegherea insuficiențelor respiratorii:”Avem pacienți cu CPAP -uri, cu ventilație non-invazivă, cu oxigenoterapie, pe care nu-i vedem decât la 3 luni și care ar putea evita spitalul prin controalele la domiciliu, cu ajustarea parametrilor ventilatori”.

”Cred că ar trebui să încercăm educația pacienților și pe căile moderne de diseminare a mesajelor de prevenție (mass media, internet, emisiuni televizate). De doi ani vorbim doar de virus în dauna celorlalte boli respiratorii, care în toată această perioadă nu au stat pe loc”, concluzionează Prof. Dr. Florin Mihălțan.