”Somnul pacienților a avut de suferit în condițiile create de pandemie”, declară Prof. dr. Floarea – Mimi Nițu, şef secţie Pneumoftiziologie la Spitalul Clinic de Boli Infecţioase „Victor Babeş“ din Craiova, într-un interviu acordat platformei Pneumologia.ro.

Somnul este esențial pentru buna funcționare și longevitatea organismului, dr. Floarea-Mimi Nițu afirmă: ”În condiții stresante este dificil să dormi bine. Pandemia de COVID-19 a generat un stres semnificativ, un grad ridicat de incertitudine pentru majoritatea oamenilor. Nu este vorba doar de virus, ci despre tot ce a schimbat acest virus în viața noastră.”

Prof. univ. dr. Floarea – Mimi Nițu este fondatorul primului cabinet de somnologie din Craiova și regiunea Oltenia. Specialistul atrage atenția asupra efectelor negative generate de pandemie asupra somnului și asupra sănătății psihice a pacienților.

”De-a lungul anilor, multe studii au evidențiat faptul că există o legătură între deprivarea de somn,  somnul de proastă calitate și riscul crescut de boală cardiacă, cancer, boală de rinichi, hipertensiune arterială, diabet, accident vascular cerebral și obezitate. În aceste condiții se poate perturba sistemul imunitar, interferând cu anumiți factori cu rol în combaterea agenților infecțioși. Prin contrast, când ai un somn suficient și de bună calitate, la momentul potrivit al zilei, se menține starea de bine emoțională și mentală și funcționarea sistemului imunitar. Va fi benefic în ceea ce privește efectul unui vaccin, acesta fiind cu atât mai mare cu cât persoana a dormit bine în zilele care au precedat vaccinarea.

Prof. dr. Floarea- Mimi Nițu, a identificat principalii factori perturbatori ai somnului, în condiții de pandemie:

  1. Modificarea nivelului de stres
  2. Schimbarea comportamentului de somn

Măsurile de izolare la domiciliu impuse de pandemie cu scopul de a reduce transmiterea virusului SARS-CoV-2, au determinat creșterea nivelului de stres la multe persoane

Măsurile de izolare la domiciliu prezintă efecte asupra psihicului și comportamentului uman: ”În această perioadă, îngrijorează nu numai  boala în sine cât și o multitudine de alți factori de stres psihologic și relațional, cum ar fi: problemele de sănătate anterioare sau apărute în această perioadă ce nu pot fi tratate adecvat, faptul că nu pot fi alături de persoanele dragi care ar avea nevoie de suportul lor, faptul că școala copiilor se face online sau diverse probleme financiare. Toate fricile și îngrijorările au un impact negativ asupra somnului.”

”Când există un grad ridicat de stres fiecare persoană folosește diverse strategii pentru reglare, care nu mai sunt utile în timpul somnului sau când persoana încearcă să adoarmă. Gândurile negative fac dificilă adormirea inițială sau reluarea somnului, atunci când persoana se trezește în timpul noptii.”

Potrivit medicului specialist, statul prelungit în casă poate modifica durata și momentul de adormire: ”De exemplu, pot să se trezească la alte ore sau să doarmă în timpul zilei. Aceste schimbări temporare de program pot avea un impact negativ asupra ritmului veghe/ somn (ritmul circadian), afectând somnul. Somnul insuficient sau de slabă calitate  poate avea consecințe asupra sănătății, manifestate prin oboseală, tulburări de concentrare, iritabilitate, irascibilitate, afectarea dispoziției afective și a capacității de a lua decizii.”

Cu toate acestea, nu toate persoanele sunt afectate din această cauză: ”Există oameni care în timpul pandemiei dorm mai bine decât înainte. Munca de acasă le-a eliminat stresul de la serviciu și timpul pierdut cu transportul, permițându-le mai multe interacțiuni de calitate cu membrii familiei, o viața mai echilibrată și în consecință un somn mai bun. Acum pot face lucruri care le aduc plăcere și pe care anterior nu le puteau realiza din lipsa timpului.”

Legătura dintre infecția cu noul coronavirus și declanșarea unor tulburări la nivel psihologic a fost semnalată de specialiști încă de la inceputul pandemiei Covid-19

”Potrivit studiilor, există o legătură foarte puternică între infecția cu noul coronavirus și sănătatea psihică. La câteva luni după vindecare, o parte dintre cei care au avut COVID-19 se confruntă cu insomnii și cu stări de anxietate sau depresie. Potrivit unui studiu publicat în anul 2021 în revista „The Lancet”, în  Marea Britanie una din cinci persoane diagnosticate cu Covid-19 a raportat tulburări de anxietate, depresie sau insomnie, la un interval de trei luni de la infectare”, informează dr. Floarea – Mimi Nițu.

Insomnia este un efect frecvent al infecției cu noul coronavirus

”Numerosi pacienti vindecați de Covid-19 suferă de insomnie severă, care poate fi recunoscută după simptome precum imposibilitatea de a adormi de teamă să nu li se întample ceva, frica de moarte și oboseala. Aceste temeri și îngrijorări pot duce la anxietate sau depresie.”   

Anxietatea și depresia în pandemia Covid -19

Anxietatea este cea mai frecventă tulburare mintală diagnosticată în urma infecției Covid-19 la pacienți de toate vârstele. Simptomele de anxietate ce pot apărea după infectarea cu noul coronavirus sunt:

  • tulburarea de adaptare
  • tulburarea de anxietate generalizată – caracterizată prin îngrijorare excesivă cu privire la orice aspect al vieții. Pacienților care suferă de acest tip de tulburare le este dificil să își controleze îngrijorarea.
  • tulburarea de panică – atacul de panică este o stare de teamă sau disconfort intens, resimțită brusc. Simptomele atacului de panică sunt: palpitații sau ritm cardiac accelerat, durere în piept, dificultăți de respirație, senzație de înec, amețeală sau leșin, transpirații, amorțeli sau furnicături în diverse segmente al corpului,tremurat, teama de a pierde controlul sau teama de moarte.

Episodul depresiv reprezintă o perioadă de tristețe acută, care persistă cel puțin două săptămâni. Simptomele episodului depresiv sunt:

  • dispoziție proastă și/sau pierderea interesului pentru majoritatea activităților 
  • oboseală marcată
  • insomnie sau hipersomnie
  • sentimente de inutilitate și incapacitate
  • modificări ale poftei de mâncare sau ale libidoului
  • gânduri recurente despre moarte

Potrivit „The Lancet”, depresia poate fi diagnosticată cu o probabilitate de 2% într-un interval de 14 până la 90 de zile de la infecția cu noul coronavirus.

Persoanele care au avut COVID-19 au manifestat și un declin cognitiv: ”Deficiențele au constat în afectarea memoriei pe termen scurt, memoria semantică (capacitatea de a reaminti un cuvânt, concept, număr), eșecul funcției executive și timpi de atenție reduși.”

Cercetătorii au denumit afectarea cerebrală prin infecția cu coronavirus – neuro COVID, identificând și două grupuri distincte de risc: grupul de tineri, la care neuro-COVID apare când simptomele respiratorii inițiale au fost mai severe si un al doilea grup care include persoane de peste 60 de ani, care au dezvoltat un sindrom „asemănător demenței”.

”Infecția cu noul coronavirus are și efecte la nivelul psihicului, nu numai la nivel fizic. Înțelegerea modului în care ai fost afectat de infecția SARS-CoV-2 poate ajuta la crearea unei abordări eficiente și personalizate în tratarea acestei boli și a consecințelor ei”, conchide Prof. Dr. Floarea-Mimi Nițu.