Bucureşti, Constanţa, Cernavodă, Craiova şi Iaşi marchează lupta împotriva tuberculozei prin iluminarea în roşu a mai multor clădiri emblematice.

Tuberculoza este în continuare o problemă majoră de sănătate publică în România, chiar dacă pandemia COVID-19 a acaparat, aproape în totalitate, atenţia şi preocupările noastre din ultimul an.

Marcăm 24 martie 2021, Ziua Mondială de Luptă împotriva Tuberculozei, pentru al doilea an consecutiv, sub restricţiile impuse de criza de sănătate publică globală. În acest context defavorabil tuturor pacienţilor ce suferă de alte patologii în afara infecţiei cu coronavirus, România ocupă în continuare, nedoritul loc întâi la numărul de cazuri noi şi recidive de tuberculoză din Uniunea Europeană.

Ultimul an a fost mai greu ca niciodată, pentru că pacienţii cu tuberculoză au fost printre primele victime colaterale ale COVID-19. Spitalele de pneumoftiziologie s-au aflat în linia întâi în lupta împotriva infecţiei cauzate de SARS-COV-2, limitând accesul celorlalţi pacienţi la cea mai valoroasă resursă a unei unităţi spitaliceşti, corpul medical.

Ştim că în ultimul an numărul de persoane care s-au prezentat la medic cu simptome de TBC a fost cu aproximativ 30% mai mic decât în ceilalţi ani. Mai ştim şi că cei mai mulţi au aşteptat până când boala s-a agravat foarte mult. E necesar să le reamintim oamenilor să meargă la medic când au simptome, să nu aştepte, că nu „trece de la sine”.

Astfel, în seara de miercuri, 24 martie, vor fi iluminate în culoarea roşie:

  • În Bucureşti, Fântânile Urbane din Piaţa Unirii şi Turnul de Telecomunicaţii Ciurel, aflat în curtea Serviciului de Telecomunicaţii Speciale.
  •  În judeţul Constanţa, Podul Sfânta Maria din Cernavodă şi, cu sprijinul Consiliului Judeţean Constanţa prin Centrul Cultural Judeţean Constanţa „Teodor T. Burada”, Centrul Multifuncţional Educativ Pentru Tineret „Jean Constantin” din Constanţa.
  • În Municipiul Iaşi, clădirea Primăriei şi cea a Universităţii de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa”.
  • În Municipiul Craiova Muzeul de Artă precum biserica aflată în curtea Spitalul Clinic de Boli Infecţioase şi Pneumoftiziologie „Dr. Victor Babeş” Craiova.

Cele mai noi date privind tuberculoza în Europa şi în România:

Centrul European de Prevenire şi Control al Bolilor (ECDC) a publicat raportul „Supravegherea şi monitorizarea tuberculozei în Europa 2021” (cu datele din 2019).

Din păcate, România ocupă în continuare primul loc în Uniunea Europeană ca număr de cazuri noi şi recidive raportate anual:

  •  În 2019, România a raportat un sfert (23,4%) din totalul de 49.752 de cazuri de TBC raportate de cele 29 de ţări din Uniunea Europeană (UE) / SEE (Spaţiul Economic European). Patru ţări au raportat mai mult de 5.000 de cazuri fiecare (Franţa, Polonia, România şi Regatul Unit), reprezentând 54,7% din toate cazurile raportate.
  • Rata de notificare a cazurilor de TBC în România a fost, la rândul său, cea mai mare de pe teritoriul UE/SEE: 59,9 de cazuri la 100.000 de locuitori, urmată de Lituania, cu 37,9 de cazuri la 100.000 de locuitori.
  •  Proporţia cazurilor tratate anterior a fost mai mare de 10% în şapte ţări: Bulgaria, Estonia, Ungaria, Lituania, Polonia, România şi Slovenia.
  • România a raportat cele mai ridicate rate de notificare în rândul copiilor sub 15 ani: 14,1 cazuri la 100.000 de copii cu vârsta cuprinsă între 0 şi 4 ani şi 12,2 cazuri la 100.000 cu vârsta cuprinsă între 5 şi 14 ani.
  • Lituania şi Romania au raportat 75.0% din totalul de cazuri de tuberculoză extensiv-rezistentă (XDR-TB) în 2019.
  • În Regiunea OMS Europa, România ocupă locul 4 la numărul absolut estimat de cazuri noi şi recidive, alături de Turcia şi Kazahstan. Cele şase ţări cu cel mai mare număr absolut de cazuri noi şi recidive de TBC din regiune au fost Federaţia Rusă (73.000), Ucraina (34.000), Uzbekistan (22.000), România (13.000), Turcia (13.000) şi Kazahstan (13.000).
  • Ca incidenţă, România ocupă locul 8 în regiune, cu 57,1 cazuri la 100.000 de locuitori. Şase ţări au raportat rate de cazuri noi sau recidive între 20 şi 50 la 100.000 de locuitori şi opt au raportat peste 50 de cazuri la 100.000 de locuitori: Kârgâzstan (95,7), Republica Moldova (69,5), Kazahstan (67,4), Tadjikistan (61,7), Ucraina (57,7), România (57,1), Georgia (54,3) şi Federaţia Rusă (50,3).
  •  19.7% din cazurile raportate de România reprezintă cazuri tratate anterior. Motivele pentru procentul ridicat de cazuri tratate anterior includ eşecul clinic sau respectarea slabă a tratamentului în episoadele de tratament anterioare şi posibila re-infecţie şi clasificare greşită în timpul episodului curent de tratament.