Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii (ICCV) al Academiei Române şi Elicom au realizat un sondaj de opinie privind felul în care populaţia României vede pandemia COVID-19 (percepţii, evaluări, atitudini), consecinţele acesteia asupra vieţii oamenilor şi funcţionării societăţii, precum şi vaccinarea, ca soluţie la criza sanitară pe care o parcurgem.

Mai mult de trei din cinci români cunosc cel puţin o persoană care a fost infectată cu noul coronavirus

Potrivit datelor cercetării realizate de ICCV şi Elicom, o majoritate clară dintre cetăţeni (63%) au avut contact indirect cu noul coronavirus. Mai mult de trei din cinci români cunosc cel puţin o persoană din jurul lor – dintre rude, prieteni, colegi de muncă, vecini sau cunoştinţe – care a fost infectată cu noul coronavirus (Figura 1). Proporţii mai ridicate de cetăţeni care au avut contact indirect cu noul coronavirus se întâlnesc în mediul urban (72%), între persoanele în vârstă de 35-49 de ani (72%), între persoanele cu studii superioare (89%) şi în gospodării cu bunăstare subiectivă (70%). De asemenea, în jur de 15% dintre români afirmă că au fost infectaţi cu noul coronavirus.

Majoritatea populaţiei (57%) crede că noul coronavirus se transmite destul de uşor de la om la om

Evaluările populaţiei României în privinţa felului în care se transmite noul coronavirus converg, în majoritate de 57%, spre ideea că acesta se transmite destul de uşor de la om la om. O minoritate de circa 16% susţine că noul coronavirus se transmite destul de greu de la om la om. Deşi reprezintă o proporţie scăzută între cetăţenii României (6%), există şi un segment de populaţie, de cel puţin 800.000-900.000 de persoane, care afirmă deschis că nu există noul coronavirus. Caracterul de opoziţie faţă de curentul majoritar de opinie nu exclude posibilitatea ca segmentul de populaţie care susţine ideea inexistenţei noului coronavirus să fie mai amplu, iar unii oameni să evite să afirme deschis ceea ce gândesc. Ceva mai mult de o cincime dintre români nu se pot pronunţa în privinţa felului în care se transmite noul coronavirus (Figura 2).

Figura 1. Cunoaşteţi cel puţin o persoană dintre cele din jurul dvs. – rude, prieteni, colegi de muncă, vecini, cunoştinţe, – care a fost infectată cu noul coronavirus?

Figura 2După părerea dvs., cât de uşor se transmite noul coronavirus de la om la om?

 

 

Cei mai mulţi oameni (42%) spun că infecţia provocată de noul coronavirus este mai gravă decât gripa şi aproape la fel de mulţi (40%) cred că gravitatea infecţiei diferă de la om la om

Evaluările populaţiei în privinţa gravităţii infecţiei cauzate de către noul coronavirus au avut la bază comparaţia cu gripa. Rezultatele cercetării realizate de ICCV şi Elicom denotă existenţa a două curente majore de opinie. Cei mai mulţi dintre români (42%) cred că infecţia provocată de noul coronavirus este mai gravă decât gripa. Opinia respectivă este cel mai larg împărtăşită (71%) în rândul populaţiei vârstnice, de 65 de ani şi peste. 14% dintre cetăţeni cred că infecţia cu noul coronavirus este la fel de gravă ca gripa şi numai 4% cred că este mai puţin gravă decât gripa. Un punct de vedere mai nuanţat, potrivit căruia gravitatea infecţiei cu noul coronavirus diferă de la om la om, este împărtăşit de circa 40% din populaţie (Figura 3).

Figura 3În opinia dvs., prin comparaţie cu gripa, cât de gravă este infecţia provocată de noul coronavirus?

 

Opinia dominantă în societatea românească (47%) este că pandemia COVID-19 va mai dura cel puţin 2-3 ani

Aproape jumătate dintre români (47%) cred că pandemia COVID-19 va mai dura cel puţin 2-3 ani, conform rezultatelor unui sondaj de opinie la nivel naţional realizat de ICCV şi Elicom. Acest curent de opinie este dominant în toate categoriile socio-demografice. În schimb, aproape 30% dintre cetăţeni sunt încrezători că pandemia se va încheia în anul 2021. Circa o pătrime din populaţie crede că pandemia va dura până anul viitor (Figura 4).

Figura 4. În opinia dvs, cât va dura pandemia COVID-19?

 

Notă

Alte rezultate ale cercetării realizate de ICCV şi Elicom privind consecinţele pandemiei COVID-19 asupra vieţii oamenilor şi funcţionării societăţii, precum şi vaccinătii ca soluţie la criza sanitară vor fi comunicate în zilele următoare.

Metodologie

Universul cercetării a inclus ansamblul persoanelor adulte neinstituţionalizate, rezidente în România. Pe baza rezultatelor recensământului populaţiei din 2011, a fost proiectat un eşantion multistadial, probabilist. Baza de eşantionare a fost constituită din utilizatorii de telefonie mobilă şi fixă. Au fost intervievate 1.023 de persoane. Eşantionul a fost validat pe baza datelor recensământului populaţiei din 2011 şi este reprezentativ pentru populaţia adultă neinstituţionalizată a României. La un grad de încredere de 95%, marja de eroare este de +/- 3,1% la nivelul întregului eşantion. Metoda de culegere a datelor a constat în interviuri telefonice cu selecţia subiecţilor asistată de calculator (CATI), în conformitate cu prevederile GDPR şi ale legislaţiei privind protecţia datelor personale. Datele au fost culese în perioada 18-25 şi 28-31 mai de către Elicom. Baza de date nu a fost ponderată.